Când echipamentul se află într-o stare vibrantă, inelul O în interiorul Cuplarea furtunului cu flanșă va produce fricțiuni de micro-mișcare continuă cu suprafața de etanșare. Acest efect de micro-mișcare poate părea mic, dar după o perioadă lungă de acumulare, va provoca daune semnificative integrității de suprafață a inelului O. De exemplu, pot apărea fisuri sau goluri minuscule pe suprafața inelului O. Aceste daune subtile se vor extinde treptat și, în cele din urmă, vor forma canale de scurgere, ceea ce face ca performanța de sigilare a cuplajului furtunului flancat să scadă semnificativ. În plus, vibrațiile vor provoca, de asemenea, modificări în preîncărcarea inelului O. Preîncărcarea aplicată inițial uniform pe suprafața de etanșare poate deveni inegală sau chiar redusă din cauza vibrațiilor, ceea ce face ca rata de compresie a inelului O să nu poată îndeplini cerințele de proiectare. Când rata de compresie este insuficientă, o barieră eficientă de etanșare nu se poate forma între suprafețele de etanșare, iar mediul este ușor de scurs din gol. În același timp, vibrațiile de înaltă frecvență vor accelera procesul de îmbătrânire a oboselii din materialul O-inel. Structura moleculară din interiorul materialului se schimbă treptat sub tensiune repetată, elasticitatea scade, iar duritatea crește, slăbind în continuare capacitatea de etanșare a inelului O.
Sub presiunea mare pe termen lung, materialul cu inel O va fi deformat permanent. Această deformare va determina schimbarea formei și dimensiunii inelului O, ceea ce face ca aceasta să nu se mai potrivească strâns cu suprafața de etanșare. De exemplu, secțiunea transversală circulară inițial poate deveni plană din cauza presiunii ridicate, iar presiunea de contact pe suprafața de etanșare este distribuită inegal, provocând probleme de scurgere. În plus, presiunea ridicată crește, de asemenea, riscul ca inelul O să fie eliminat din decalajul de etanșare. Atunci când decalajul de etanșare este prea mare sau duritatea inelului O nu este suficientă pentru a rezista la presiune ridicată, inelul O poate fi eliminat din zona de etanșare prin presiune, ceea ce duce la eșecul de sigilare. Mai mult decât atât, mediul de înaltă presiune va accelera procesul de îmbătrânire al materialului cu inel O. Legăturile chimice din interiorul materialului sunt mai susceptibile să se rupă sub presiune ridicată, iar lanțul molecular se degradează, determinând elasticitatea, rezistența chimică și alți indicatori de performanță ai inelului O să scadă treptat.
Mediile corozive vor reacționa direct chimic cu materialul cu inel O, provocând coroziunea sa de suprafață. În plus, unele medii corozive vor provoca, de asemenea, degradarea chimică a materialului cu inel O. Structura moleculară din interiorul materialului este distrusă și performanța se deteriorează, ceea ce face ca inelul O să-și piardă capacitatea de etanșare într-un timp scurt. Această degradare chimică nu numai că va accelera îmbătrânirea inelului O, dar va reprezenta și o amenințare serioasă pentru sistemul de etanșare a întregii articulații ale furtunului de flanșă.
În aplicațiile practice, cuplajele cu furtun flanse sunt adesea într -un mediu cuprinzător de vibrații, presiune ridicată și medii corozive. Efectul sinergic al acestor factori de mediu va accelera procesul de eșec al inelului O. De exemplu, vibrațiile vor face contactul cu inelul O cu mediul coroziv mai complet, intensificând astfel efectul de coroziune. În timpul procesului de vibrație, deteriorarea minusculă pe suprafața inelului O oferă un canal pentru invazia mediului coroziv, ceea ce face ca reacția de coroziune să fie mai probabil să apară. În același timp, presiunea ridicată va facilita pătrunderea mediului coroziv în interiorul inelului O și să reacționeze mai profund cu materialul, ceea ce duce la o scădere accentuată a performanței materiale. În acest mediu cuprinzător, performanța de sigilare a inelului O va arăta o tendință de degradare accelerată.